Coji

170g făină

2 linguri de zahăr

1 linguriţă de scorţişoară

1 lingură de cacao pudră

1 lingură de unt

1 ou mic

3 linguri de vin de Porto (dacă nu aveţi Marsala)

Umplutură

325g ricotta

130g zahăr

pentru 8 cannoli

Cum nu îmi place să simt miros de ulei în casă, însă pofteam, în acelaşi timp, cannoli, mă gândesc eu dacă nu cumva aş putea să îi fac la cuptor.

Aveam pregătită umplutura de cu o seară înainte, când storsesem ricotta şi o amestecasem cu zahărul.

Pentru cojile de cannoli, am amestecat făina, zahărul, scorţişoara, cacaua, untul şi oul. Foarte important, pentru a le da gustul acela tipic, adăugaţi 3 linguri de vin de Porto dacă nu aveţi clasicul Marsala.

După ce am frământat şi am dat o formă aluatului (insistaţi, să fie înglobate toate ingredientele!), l-am lăsat să stea în frigider 20 de minute.

Împărţindu-l în 8 părţi egale, am format bile, pe care le-am turtit şi le-am întins cu sucitorul. Am format cercuri cu ajutorul unui bol cu diametrul de 12 cm, apoi le-am prins în jurul rulourilor pentru cannoli, umezind locul de prindere cu apă.

Aşezând tuburile într-o tavă, coaceţi în cuptorul preîncălzit la 180°C 15 minute. 

Cu ajutorul unui poş, le-am umplut cu amestecul de ricotta şi zahăr din frigider.

Sugestie: Prefer să umplu cojile de fiecare dată pe măsură ce se mănâncă, păstrând poşul într-o cană în frigider.

Mi-au plăcut la nebunie! Sper să vă placă şi vouă!

pentru 130 de bezele

4 albuşuri

200g zahăr

1 lingură de oţet

un strop de sare 

În zilele când am mult mai multe albuşuri decât aş avea nevoie, gândul îmi fuge la reţeta mamei de bezele.

Iat-o!

Scoateţi din timp albuşurile din frigider, să stea la temperatura camerei. Spuma va fi mai bogată.

Mixaţi-le cu zahărul, adăugat puţin câte puţin, apoi cu oţetul [va face bezelele să „stea”, conferindu-le luciu] şi cu sarea.

Cu ajutorul unui poş, în care adăugaţi spuma cât vă permite volumul său, desenaţi bezele: faceţi un cerc lăsând spuma să curgă, apoi ridicaţi poşul.

Mie mi-au ieşit 2 tăvi mari şi una mijlocie.

Coaceţi în cuptorul preîncălzit la 110°C 30 de minute.

Vor rezista 2-3 zile crocante în vase ori pungi închise.

Dacă nu le veţi mânca între timp. 😊

Ştiu, ştiu, v-am promis 2 reţete de săptămâna trecută, apoi însă, am păţit ceva. Acum 2 zile căutam ce să fac cu nişte frişcă puţin învechită... şi tot la reţetele de pe blogul meu am ajuns!

Aşa că, am zis... de ce să nu fac o listă cu ce putem coace/găti când avem ingrediente pe cale să se strice?...

Mi-aş dori să o păstrez actualizată, pe categorii!

Ingrediente de bază

albuşuri: Pavlova, pricomigdale, biscuiţi cu nuci

brânză de vaci: papanaşi, papanaşi copţi, plăcintă dobrogeană

frişcă: savarine, muşuroi de cârtiţă

1 gălbenuş: blat de tartă rapid

mai multe gălbenuşuri: crema catalana

iaurt: gogoşi, chec cu lămâie

lapte: supangle, muhallabieh, galatopita, trileqe, lapte condensat

smântână: ashta

Fructe

banane: Banoffee Pie, desert vegan cu cocos şi căpşune, biscuiţi vegani cu banane, biscuiţi vegani cu banane şi unt de arahide, chec vegan cu banane, prăjitură cu banane şi fulgi de ovăz, brioşe cu banane

gutui: prăjitură răsturnată cu gutui

mere: plăcintă cu mere, ştrudel cu mere

mure: sirop

rubarbă: prăjitură cu rubarbă şi căpşune, sos de rubarbă

struguri: pizza cu struguri, prăjitură cu struguri

zmeură: smoothie

Legume şi ierburi

busuioc: pesto

spanac: spanakopita

vinete: mirza ghasemi

Alimente deja procesate

gem: negresă

lapte condensat: colchão de noiva, Deliciu

rondele de orez: felii de ciocolată

♥

 Voi începe o mini-serie de sugestii pentru prepararea deserturilor. Este bazată pe experienţa mea şi sper să vă placă şi să vă folosească.

1. Scoateţi ouăle la încălzit înainte de a le folosi. Astfel, vă veţi asigura că le veţi putea bate bine pentru bezele şi spume şi încorpora bine în aluatul de ecler sau profiterol. 

2. Cafeaua scoate în evidenţă aroma ciocolatei. Aşadar, adăugaţi o linguriţă de cafea măcinată în deserturile cu multă ciocolată.

3. În cazul oricărei reţete ce necesită coacere, este bine să aveţi o marjă de 20°C, în plus sau în minus. Testaţi-vă bine cuptorul!

4. Folosiţi unt în loc de ulei de floarea-soarelui [în raport de 1:1 funcţionează perfect]. Mie-mi mai place, chiar şi în reţetele non-vegane, să folosesc ulei de cocos. Este uleiul meu preferat.

5. Pentru a bate bine smântâna pentru frişcă, răciţi în congelator vasul şi/sau paletele mixerului utilizat.

6. Grişul face ca umplutura să nu curgă. De exemplu, dacă vă hotărâţi să faceţi o cassata la cuptor (seamănă ca umplutură cu cea din imagine), amestecaţi şi câteva linguri de griş în umplutura de ricotta.

7. Pentru ca toate bunătăţurile voastre coapte să fie mai crocante, ungeţi formele în care le coaceţi cu unt sau ulei şi presăraţi griş pentru ca ele să fie mai pufoase.

8. Când faceţi aluatul de chou şi adăugaţi ouăle pe rând, nu vă sfiiţi să vă ajutaţi de mixer. Va ieşi mult mai pufos.

Pentru 500ml

200g migdale (înmuiate şi curăţate)

400ml apă

Am descoperit nişte migdale româneşti tare faine şi, cu tot cu intoleranţa noastră la lactoză, până o ţinem în frâu, cel puţin, am zis să ne facem propriul lapte de migdale.

Am mai făcut, la reîntoarcerea din Sicilia în 2015, însă parcă acum a ieşit şi mai bun.

Pentru început, am pus în apă migdalele cu tot cu coajă şi le-am lăsat peste noapte în frigider. Practic, am observat că îşi dublează volumul. Apoi, le-am curăţat de pieliţe.

Noi am folosit un storcător de fructe – aşadar, în varianta A, se adaugă apa peste migdale şi se toarnă în storcător. Cu miezul rămas, am zis cu Marcel să facem un fel de făină de migdale, aşa că l-am băgat într-o tavă în cuptor mai apoi, la deshidratat/uscat.

În varianta B, puteţi folosi un blender puternic, adăugând apa şi migdalele şi strecurând apoi laptele obţinut.

Eu îl prefer fără zahăr, îmi place să simt doar gustul migdalelor.

E în frigider acum. Pun pariu că va fi minunat şi la micul dejun şi că ne va aminti de o dimineaţă leneşă prin Noto.  

10 porţii (10*5 „grămăjoare”)

Aluat

125ml apă

60g unt

1 praf de sare

130g făină

4 ouă

Cremă

2 ouă

330ml lapte (+3-4 linguri lapte)

120g zahăr

50g făină

un strop esenţă de vanilie

2 plicuri zahăr vanilat

Sos de ciocolată

200g ciocolată neagră

30g unt

500ml lapte

20g amidon

Ecler – chou – profiterol. Triada perfectă, chiar şi mama le avea unele după altele notate. De primele două mă ocupasem, mai aveam profiterolul. După care Marcel e înnebunit. Astăzi l-am preparat şi...

Se fierbe apa împreună cu untul şi cu sarea. Când dă în clocot, se adaugă dintr-o dată toată făina, amestecând repede cu o lingură de lemn. Se ia de pe foc, se lasă puţin să se răcească, apoi se adaugă câte un ou, amestecând încontinuu. Nu se pune oul următor până ce primul nu a fost absorbit complet.

Am citit de curând că un truc pentru un plus de aer ar fi mixarea aluatului. Oare de ce credem că e bine să mixăm doar preparatele reci? J

Apoi, se umple un poş cu vârful de 1 cm diametru (ca să îmi fie uşor, eu mă ajut în continuare de o cană) şi cu el se toarnă într-o tavă pregătită cu hârtie de copt grămăjoare, zice mama, cât o vişină mai mare. Se lasă între grămăjoare o distanţă de 2 cm.

Se dau la cuptorul preîncălzit, la 190°C, pentru primele 15 minute, apoi se coc la 170°C, cu uşa cuptorului uşor deschisă, pentru încă 5 minute.

Se scot din cuptor, se aşază pe un grilaj pentru răcire (am aşezat şi folie de aluminiu dedesubt).

După ce se răcesc, cu ajutorul unui vârf de poş, se realizează o gaură în partea inferioară a formei şi se începe umplerea – dacă vă rămâne cremă, faceţi două umpleri.

Pentru umplere, veţi avea nevoie de crema de vanilie. Se freacă gălbenuşurile cu 2/3 din cantitatea de zahăr până se obţine o cremă spumoasă. Se adaugă 3-4 linguri de lapte şi se amestecă din nou. Se adaugă făina şi imediat se toarnă această compoziţie în laptele care clocoteşte cu vanilia. Se bate încontinuu până dă în 2-3 clocote. Se ia de pe foc şi se adaugă albuşurile bătute tare cu restul de zahăr. La final, se pun şi pliculeţele de zahăr vanilat, pentru un plus de savoare.

Am mâncat des profiterol în Turcia. Acolo îl fac cu un sos destul de lipicios – a cărui reţetă nu am reuşit încă să o aflu. Cu toate acestea, la finalul lui 2020, în Egipt, am dat peste un sos de ciocolată bun la unul dintre mic-dejunurile de acolo. Am intrat în vorbă cu bucătarul şi mi-a spus cam ce conţinea.

Inspiraţia pentru sosul de ciocolată din aceste două direcţii a venit. Aşadar, am topit ciocolata împreună cu untul pe baie de aburi, apoi am adăugat laptele şi, după ce s-a încălzit bine, amidonul. Am amestecat bine până a dat în clocot şi s-a format un sos de toată frumuseţea.

La final, am aşezat 5 „grămăjoare” într-o cupă şi le-am acoperit cu sosul de ciocolată. Am simţit nevoia de încă o porţie.

...meritase aşteptarea.  

Tavă: 34 x 24 cm | 12-16 porţii

Foi:

2 gălbenuşuri

2 linguri smântână

280g făină

140g unt (topit)

un vârf de cuţit sare

Umplutură:

5-6 mere

4 linguri zahăr

15g unt

scorţişoară

+ făină pentru întins aluatul

+ făină şi unt pentru tapetat tava

+ (după caz) 3-4 linguri lapte

Ieri a fost o zi tare grea şi nu am avut putere să postez, însă azi a fost o zi diferită, un nou început.

Bunica mea, în caietul ei, după modelul supei de chimen, a scris două rânduri sub această reţetă. I-am făcut mini-Pavlove lui Marcel (am avut nişte afine din Argentina) şi am rămas cu două gălbenuşuri, aşa că reţeta aceasta, tot cu iz de casă a bunicilor, mi-a venit mănuşă.

Pentru foi, am amestecat gălbenuşurile, smântâna, făina, untul topit şi sarea, apoi aluatul l-am acoperit cu o folie de plastic şi l-am lăsat în frigider pentru 30 de minute.

Între timp, am făcut umplutura. Marcel m-a ajutat să curăţ merele, apoi le-am tocat în blender. Le puteţi şi rade, cum se făcea în trecut. Am amestecat pe foc mic merele cu zahărul şi scorţişoara; am adăugat untul.

Am împărţit aluatul în două şi am întins cele două bucăţi de aluat. 

Pe prima am aşezat-o pe fundul tăvii, unsă cu unt şi tapetată cu făină. Am întins umplutura, apoi am aşezat a doua foaie peste.

De copt, am făcut-o în cuptorul preîncălzit, la 180°C, timp de 25 minute.

Concluzia? E chiar mai gustoasă decât pare! J

P.S. Dacă aluatul se fărâmiţează prea tare şi nu îl puteţi întinde uşor, adăugaţi câte 2 linguri de lapte şi câtă făină mai cere pentru fiecare bucată. Vă va fi mult mai uşor apoi să construiţi prăjitura.

12 felii

200g ciocolată cu lapte 

100g unt

sare

75g făină

20g zahăr

2 ouă

1 strop esenţă de vanilie

Mai aveam ciocolată primită în Tulcea (înainte de iulie-n Deltă) de la o altă mare iubitoare/creatoare de dulciuri, aşa că am zis că o brownie cu ciocolată ar fi indicată. (Poftesc multă ciocolată de când s-a lăsat frigul. :P)

Cum o preparăm?

Topiţi ciocolata la bain-marie, adăugaţi untul, amestecând până când se topeşte. Încorporaţi sarea, făina şi zahărul, apoi ouăle şi esenţa de vanilie.

Mie nu-mi plac lucrurile bătute-n cuie... şi cine spune că brownie trebuie să fie doar pătrată?

Aşa că am copt-o într-o tavă rotundă de silicon, în cuptorul preîncălzit la 180°C, timp de 30 minute.

Secretul unei brownie delicioase este scoaterea din cuptor cât încă aluatul este uşor moale (pentru că oricum se va întări pe măsură ce se va răci).