Această reţetă o am de la draga mea prietenă Paula. Datorită ei, am descoperit hungryhappens.net şi am încercat reţete de acolo, chiar şi împreună! ♥

Am adaptat reţeta şi am copt-o în ziua aniversării noastre şi lui Marcel i-a plăcut tare (când cere imediat a doua felie înseamnă că îi place). J

Am folosit

1 banană mare coaptă

30ml ulei de in

1 ou mediu

85ml sirop de agave

esenţă de vanilie

1 linguriţă de cafea măcinată

2g praf de copt

90g făină de migdale

90g pudră de tapioca

sare

30g ciocolată neagră

Cum am ajuns la rezultatul final?

Am pisat banana, am adăugat uleiul de in, oul, siropul de agave, esenţa de vanilie, cafeaua măcinată, praful de copt, făina de migdale, pudra de tapioca, sarea şi 15g ciocolată neagră fulgi sau tăiată mărunt. Am amestecat.

Am turnat aluatul într-o tavă rotundă din silicon, decorând cu restul de 15g de ciocolată neagră.

Apoi, am copt 25 de minute prăjitura în cuptorul preîncălzit la 180⁰C.

Cred că vă va plăcea tare mult!

Iată ce ingrediente vă trebuie—

500ml smântână pentru frişcă

50g zahăr

25g tapioca

esenţă de vanilie

50g ciocolată neagră

pentru umplutură

3 ouă

150g zahăr

10g zahăr vanilat

230g făină

4g praf de copt

20g cacao

120ml lapte

70g unt

pentru blat

+2 banane

+unt şi făină -> tavă

Mai întâi, faceţi umplutura.

Puneţi pe foc mic smântâna pentru frişcă, zahărul şi tapioca (o puteţi înlocui cu amidon), amestecate în prealabil. Amestecaţi din când în când, luând vasul de pe foc doar după ce crema a dat în clocot. Adăugaţi atunci şi esenţa de vanilie, apoi bucăţelele de ciocolată. Băgaţi vasul imediat în frigider. Astfel, ciocolata se va topi, însă nu în întregime, rămânând crocantă.

Mixaţi bine ouăle cu zahărul. Continuaţi să încorporaţi, cu ajutorul unei linguri de lemn, zahărul vanilat, făina, praful de copt, cacaua, laptele, apoi untul topit şi răcit. 

Turnaţi într-o formă rotundă, unsă cu unt şi tapetată cu făină. Coaceţi în cuptorul preîncălzit la 180⁰C pentru 30 de minute.

Lăsaţi blatul să se răcească. Apoi, decupaţi, cu ajutorul unui cuţit, o bucată din blat (lăsaţi cam 2 cm până în margine). Scobiţi bucăţi din aluatul decupat şi fărâmiţaţi-le, aşezându-le într-un bol.

Pe fundul blatului scobit aşezaţi bananele tăiate în jumătate.

După ce mixaţi un pic crema, turnaţi-o peste banane, începând să formaţi apoi muşuroiul, din bucăţile scobite din blat. Lăsaţi să stea în frigider cel puţin o oră înainte de a-l tăia şi servi.

Ce faceţi dacă vă rămân banane, cremă şi bucăţi de aluat? Faceţi un desert la pahar şi îl savuraţi separat!     

500ml lapte

100g zahăr

1 baton scorţişoară

50g unt   

100g griş

3 ouă

+ scorţişoară măcinată

Acum 6 ani, când începeam timid să înţeleg că şi eu pot crea deserturi – şi nu numai că pot, dar îmi şi ies gustoase –, galatopita a fost una dintre primele prăjituri pe care le-am preparat.

Fascinaţia pentru bucătăria grecească a stat la baza încercării acestui desert. Mi s-a părut uşor, rapid, cu un rezultat spectaculos!

Se pune laptele într-un vas, pe foc mic, cu zahărul şi cu batonul de scorţişoară, până începe să fiarbă. În acel moment, scoateţi batonul de scorţişoară, adăugând untul şi grişul, amestecând vârtos. Când încep să apară bule, luaţi de pe foc.

Adăugaţi ouăle întregi, unul câte unul, amestecând bine.

După ce obţineţi amestecul final, care va fi unul cremos, turnaţi-l într-o formă rotundă. A mea este din silicon, aşa că nu am avut nevoie să o ung şi tapetez.

Coaceţi în cuptorul preîncălzit pentru 35 minute la 180⁰C, apoi deschideţi uşa cuptorului şi lăsaţi să se răcească pentru încă 10 minute fără a scoate forma.

Tăiaţi felii triunghiulare şi serviţi cu scorţişoară măcinată deasupra, dacă vă place! Eu sunt înnebunită!

Am mai făcut o singură dată clafoutis, acum mai mulţi ani. Am folosit kiwi şi nişte marsala în aluat, să-i dea puţin zvâc. Între timp, am ajuns la o variantă mai rapidă şi cu vişine, căci jonglez cu multe în această perioadă.

Am folosit—

250g vişine fără sâmburi

10g unt

2 linguri griş

3 ouă (medii)

210ml lapte

un strop de sare

3 linguri zahăr

175g făină (+făină pentru tapetat)

o picătură de esenţă de vanilie

Cum am făcut?

Marcel m-a ajutat să curăţ vişinele de sâmburi cu ajutorul unui pai metalic.

Într-o tavă de tartă obişnuită am topit untul în cuptor. După ce am tapetat tava, am aşezat vişinele şi am presărat grişul deasupra.

Separat, am bătut cu un tel ouăle întregi, laptele, sarea şi zahărul. Am adăugat făina şi am amestecat până când aluatul a devenit foarte fin. Esenţa de vanilie a venit la sfârşit.

Am turnat amestecul peste vişine şi am copt în cuptorul preîncălzit, la 180⁰C, 35 de minute.

Atât de fain a ieşit acest desert, că am înfulecat o felie şi mi-am mai tăiat încă două mai mici. Nu am avut nevoie de frişcă ori zahăr pudră, mi-a picat numai bine aşa.    

Tavă: 34 x 24 cm | 12 porţii

3-4 gutui

160ml apă

100g zahăr

20g unt

scorţişoară

4 ouă

puţină sare

4 linguri zahăr

4 linguriţe ulei de nuci

6 linguri făină

5g praf de copt

+60g frişcă, 10g zahăr -> 2 porţii

Anul ăsta au fost multe gutui. Multe. Încă mai am. :P

Cu toate că sunt recunoscătoare pentru ele, se strică destul de uşor. Aşa că această prăjitură a fost soluţia!

Gutuile se spală, curăţă şi taie cubuleţe (eu am avut un ajutor de nădejde în Marcel).

Apoi, se aşază într-un vas, împreună cu apa şi zahărul. Se lasă la fiert 10 minute, pe foc mic. Se adaugă untul şi, după încă 10 minute de fiert, scorţişoara. Se mai lasă încă 5 minute.

Apoi, în tava pregătită cu hârtie de copt, se aşază gutuile uniform. Astfel se vor răci mai repede.

Separat, se bat albuşurile cu sarea până când se întăresc. Se adaugă zahărul şi gălbenuşurile – unul câte unul – şi se mixează în continuare. La final, adăugăm uleiul de nuci (eu îl cumpăr de aici şi este minunat), făina şi praful de copt.

Turnaţi acest amestec peste gutui cu atenţie, pentru a acoperi toate bucăţile de gutui.

Coaceţi în cuptorul preîncălzit la 180⁰C pentru 20 minute.

La foarte puţin timp după ce aţi scos prăjitura rumenă din cuptor, întoarceţi-o cu fundul în sus.

O puteţi servi ca atare sau cu frişcă – atenţie, chiar creează dependenţă!

250g făină

un vârf de cuţit sare

25g unt (la temperatura camerei)

130ml apă

1 lingură oţet

+16 linguri unt (la temperatura camerei)

Umplutură:

4 mere

scorţişoară măcinată

nucşoară măcinată

3 linguriţe zahăr

Într-o seară săptămâna aceasta, din senin, Marcel mă întreabă—

„Nu facem şi noi un ştrudel cu mere?”

„Facem” zic eu. [Nu mai făcusem niciodată, dar mi-am zis că oi face o combinaţie între foile de la plăcinta dobrogeană şi umplutura de la plăcinta cu mere. Musai să iasă bine.]

Cum facem aluatul pentru foi? Amestecaţi făina, sarea, untul la temperatura camerei, apa şi oţetul. Frâmântaţi şi împărţiţi-l în 6 bucăţi cât de cât egale. Întindeţi fiecare biluţă de aluat cât puteţi de bine (20x10cm). Ungeţi fiecare foaie cu o lingură de unt înainte de a adăuga o altă foaie deasupra (am folosit câte 3 pentru fiecare ştrudel).

Spălaţi şi curăţaţi merele (eu am lăsat şi coaja), apoi zdrobiţi-le într-un blender sau tăiaţi-le mărunt. Amestecaţi merele cu scorţişoara şi nucşoara (după gust) şi adăugaţi zahărul.  

Ungeţi amestecul de mere la baza ultimei foi şi rulaţi, având grijă să prindeţi capetele (eu le răsucesc asemeni hârtiei de bomboane) şi să întăriţi locul unde foile se suprapun. Ungeţi cu 2 linguri unt şi crestaţi partea superioară (la fiecare 3 cm). Procedaţi la fel pentru al doilea ştrudel. Aşezaţi-le într-o tavă lată, pe hârtie de copt.

Coaceţi la 200°C, în cuptorul preîncălzit, timp de 25 minute. Scoateţi tava, mai ungeţi fiecare ştrudel cu câte 3 linguri de unt, apoi lăsaţi încă 5 minute în cuptor.

Ştiţi care-i treaba cu merele şi cu doctorii, nu? J

Pentru umplutură:

300g ricotta (sau urdă)

120g zahăr

Pentru blat:

3 ouă

100g zahăr

200g mure + mure pentru ornat

40g unt (la temperatura camerei)

1 plic zahăr vanilat

280g făină

½ plic praf de copt

La început, am amestecat ricotta (sau urda) cu zahărul şi am lăsat-o la frigider, cât am pregătit amestecul pentru blat.

Am bătut ouăle cu zahărul până când am obţinut o compoziţie spumoasă. Apoi, am adăugat murele date prin blender, untul, zahărul vanilat, făina şi praful de copt. 

Am amestecat cu o lingură de lemn şi am turnat într-o formă rotundă (diametru: 20cm) cu fund detaşabil, unsă cu unt şi tapetată cu făină pe margini şi cu hârtie de copt aplicată pe baza tăvii.

După 25 minute de coacere în cuptorul preîncălzit la 190°C, am lăsat blatul să se răcească. Doar apoi Marcel l-a tăiat în două. Am folosit 2 treimi din umplutură pentru a uni jumătăţile şi 1 treime pentru a acoperi prăjitura… peste care au mai venit murele întregi păstrate cu nerăbdare.

Şi ce mai culoare am obţinut… aaaah, şi are gust de mure! J