Se pare că mie-mi plac îngheţatele gumoase!

Pentru că, cu tot cu mersul des în Turcia, m-am îndrăgostit şi de dondurma, îngheţata lor tradiţională. Ca şi booza, se face, la bază, tot din lapte de capră, cu care voi încerca şi eu să prepar îngheţata când se va ivi ocazia.

Am avut 1 litru de lapte de vacă. Urmărind-o pe această doamnă, am îndrăznit să îl folosesc.

Ce vă mai trebuie?

2g salep (pot fi şi 3)

200g zahăr

Apoi, puţin fistic şi fructe dacă doriţi să folosiţi această dondurma ca bază pentru alte îngheţate (eu am ales zmeura).

Cum am preparat-o?

Am lăsat laptele pe foc mic 30 de minute, apoi am amestecat în vas zahărul şi salepul. Am mai lăsat vasul pe foc 10 minute, amestecând când şi când.

La final, am turnat amestecul în maşina de îngheţată şi l-am lăsat la amestecat 15 minute [am un model mai vechi]. După 1 oră de stat în congelator, am repetat pasul cu maşina de îngheţată pentru 10 minute, apoi am lăsat dondurma în congelator peste noapte.

Puteţi face totul şi în manieră tradiţională, turnând amestecul într-un vas, pe care îl veţi introduce în congelator şi, la 1 oră, apoi 2 ore, acesta va trebui scos, iar îngheţata va trebui amestecată.

A doua zi, scoateţi-o din congelator cu 20 de minute înainte de momentul când doriţi să o serviţi. Mi se pare că fisticul ras îi conferă aerul acela oriental – şi am avut chiar fistic de Antep!

...și m-am apucat eu într-un final să fac booza. Ce este booza? Este înghețată libaneză.

Mi-a deschis calea spre ea reţeta aceasta.

Am adaptat-o; oricum aveam mastic achiziţionat din Liban şi salep din Albania.

La final, ca ingrediente, au fost:

1l lapte de capră

200g zahăr

3 bucățele mastic (pisat)

1/2 linguriță salep

+fistic (opţional)

După ce am pisat masticul, am amestecat toate ingredientele și am pus cratița pe foc mic (după câte o serie de 10 minute se simte schimbarea).

Apoi, m-am pus pe amestecat. 40 de minute încontinuu.

La final, am turnat conținutul într-un vas; l-am răcit în frigider. Am amestecat înainte să îl las în congelator, apoi am repetat procedeul de trei ori, la câte 10 minute.

Ar trebui să simțiți mai gumos acest desert, apoi să îl lăsați să se odihnească în congelator câteva ore bune.

Serviți cu fistic zdrobit și bucurați-vă de gustul booza, tradițional preparat din lapte de capră, asemeni (și) dondurmei (turcești).

În martie am fost la Napoli şi împrejurimi, de ziua lui Marcel. Şi pentru că am primit cadou multeee lămâi de Procida, o insulă pe care îmi dorisem de mult să ajung, la întoarcere, Marcel a făcut limoncello.

 

8-10 lămâi netratate

1 litru de alcool de 96 grade

750g zahăr

1 litru şi jumătate de apă

Se curăţă coaja a 10 lămâi medii netratate (noi având de Procida, deci un soi destul de mare, am pus 8), cu atenţie, să nu se adauge partea albă (care face licoarea amară şi tulbure). Într-un borcan de 3 litri, se toarnă peste coajă alcoolul. Se lasă la macerat cel puţin 2 săptămâni (preferabil 3) într-un loc răcoros (dar nu în frigider); o dată la 2-3 zile, se mai amestecă în conţinutul din borcan.

După cele 2 sau 3 săptămâni, se topeşte zahărul în apă. Se lasă la răcit. Apoi, se toarnă peste amestecul din borcan (care se strecoară de coajă) şi se mai lasă o săptămână la integrat.   

Se pune în sticluţe, se ţine la frigider şi se bea rece. Vor rezulta aproximativ 2 litri-2 litri şi jumătate de limoncello.

Ieri (17 decembrie) a fost Sf. Barbara, o sărbătoare foarte importantă în Georgia. Lobiani este felul principal.

Ce este lobiani? O plăcintă umplută cu fasole. (Mi-a plăcut la nebunie când am gustat-o în Tbilisi.)

Marcel a avut ideea să facem versiunea noastră, aşa că iată reţeta!

Pentru aluat (2 porţii):

80ml apă

2g drojdie proaspătă

1 linguriţă de zahăr

125g făină

2g sare

Lăsaţi drojdia şi zahărul să stea în apă 5 minute. Adăugaţi făina şi sarea. Frământaţi. Lăsaţi aluatul să crească 1 oră.

Pentru umplutură (2 porţii):

250g fasole fiartă

4 căţei de usturoi

sare

Zdrobiţi fasolea şi căţeii de usturoi. Adăugaţi sarea.

Metodă:

Împărţiţi aluatul în două. Întindeţi cu sucitorul fiecare jumătate de aluat. Adăugaţi amestecul de fasole şi usturoi peste fiecare foaie de aluat. Formaţi o semilună lipind capetele aluatului. Coaceţi într-o tigaie pe foc mic până la rumenire. Savuraţi.

A fost delicioasă şi săţioasă!

La prima noastră călătorie în Scoţia, gazda noastră din Edinburgh ne-a servit la micul dejun cu aceste gustărele. Când a văzut ce mult ne-au plăcut, ni le-a pus la pachet.

Le-am înfulecat în aeroport, să nu care cumva să ni le confişte careva.

Le-a mai preparat Marcel o dată, iar acum a venit rândul meu. Am adaptat reţeta, după gusturile şi sufletul meu. Ei pun golden syrup în acest desert; eu am preferat siropul de arţar.

Formă—

tavă; 24 x 34 cm

Ingrediente—

225g unt

100g zahăr de cocos

50g sirop de arţar

450g fulgi de ovăz fără gluten

sare

Mod de preparare—

Topim untul; adăugăm zahărul de cocos, siropul de arţar, fulgii de ovăz fără gluten şi sarea.

Turnăm amestecul în tava pregătită cu hârtie de copt.

Coacem 20 de minute în cuptorul preîncălzit la 190°C.

Îi tăiem imediat după ce scoatem tava din cuptor, apoi îi lăsăm să se răcească în totalitate. Altfel, se vor fărâmiţa.

În cazul meu şi al lui Marcel, au cam creat dependenţă.

Sper să vă placă şi vouă!

Coji

170g făină

2 linguri de zahăr

1 linguriţă de scorţişoară

1 lingură de cacao pudră

1 lingură de unt

1 ou mic

3 linguri de vin de Porto (dacă nu aveţi Marsala)

Umplutură

325g ricotta

130g zahăr

pentru 8 cannoli

Cum nu îmi place să simt miros de ulei în casă, însă pofteam, în acelaşi timp, cannoli, mă gândesc eu dacă nu cumva aş putea să îi fac la cuptor.

Aveam pregătită umplutura de cu o seară înainte, când storsesem ricotta şi o amestecasem cu zahărul.

Pentru cojile de cannoli, am amestecat făina, zahărul, scorţişoara, cacaua, untul şi oul. Foarte important, pentru a le da gustul acela tipic, adăugaţi 3 linguri de vin de Porto dacă nu aveţi clasicul Marsala.

După ce am frământat şi am dat o formă aluatului (insistaţi, să fie înglobate toate ingredientele!), l-am lăsat să stea în frigider 20 de minute.

Împărţindu-l în 8 părţi egale, am format bile, pe care le-am turtit şi le-am întins cu sucitorul. Am format cercuri cu ajutorul unui bol cu diametrul de 12 cm, apoi le-am prins în jurul rulourilor pentru cannoli, umezind locul de prindere cu apă.

Aşezând tuburile într-o tavă, coaceţi în cuptorul preîncălzit la 180°C 15 minute. 

Cu ajutorul unui poş, le-am umplut cu amestecul de ricotta şi zahăr din frigider.

Sugestie: Prefer să umplu cojile de fiecare dată pe măsură ce se mănâncă, păstrând poşul într-o cană în frigider.

Mi-au plăcut la nebunie! Sper să vă placă şi vouă!

Îmi vine în minte toridul lui iulie din sudul Bulgariei. Nu era una dintre cele mai bune zile ale mele, însă, când domnul la al cărui restaurant de familie prânzeam a adus cupa cu îngheţată de smochine, spunându-mi că este reţeta lor de generaţii, m-am îndrăgostit.

Acum vreun an şi jumătate, pe o zăpuşeală de Braşov de această dată, am încercat să reproduc desertul. Şi mi-a ieşit!

Vă împărtăşesc reţeta.

Veţi avea nevoie de—

350ml smântână pentru frişcă

20g zahăr

100ml lapte condensat

10 smochine medii (200-215g)

Se mixează bine zahărul cu smântâna pentru frişcă.

Apoi, se adaugă uşor laptele condensat. Urmează şi bucăţile de smochine proaspete.

Se transferă compoziţia într-un vas mai mare, ce se lasă peste noapte în congelator.

 

Pentru cremă:

Într-o tigaie măricică, amestecaţi, apoi daţi în clocot (foc mic)

530ml frişcă

420ml lapte

67g făină

5 linguri de zahăr + 135g zahăr

Înainte de a lua de pe foc, adăugaţi câte un strop de

apă de portocal

&

apă de trandafir

Aţi făcut ashta.

Continuaţi cu blatul. 

Într-un bol, amestecaţi

330g griş

100g zahăr de cocos ori de curmale

3g praf de copt

un strop de sare

4 linguri mari de smântână

150g unt (topit şi uşor răcit)

Împărţind aluatul (va fi lipicios) în două părţi egale, aşezaţi prima bucată apăsând fragmente din ea pe hârtia de copt aşezată în tava de 34x24cm. (Nu vă faceţi griji, se va omogeniza totul prin coacere.) 

Presăraţi fistic fărâmiţat, după gust. 

Turnaţi ashta. 

Mai presăraţi un strat de fistic fărâmiţat. 

Apoi, răspândiţi fragmente din aluatul rămas pe deasupra.

Coaceţi 25 de minute în cuptorul preîncălzit, la 180°C.

Răciţi în frigider cel puţin 3 ore.

Savuraţi. Este o prăjitură cremoasă şi delicioasă, una dintre preferatele mele! ♥

● Ingrediente

4 cartofi roz medii

sare de mare

piper

140g TzaTziki de la NoMoMoo

● Cum îi pregătim?

Radeţi cartofii folosind o răzătoare obişnuită.

Amestecaţi cu sare de mare şi piper după gust.

Adăugaţi TzaTziki de la NoMoMoo şi amestecaţi cu mâna.

Formaţi tocineii (semisfere) şi aşezaţi-i într-o tavă pregătită cu hârtie de copt.

Coaceţi 20 de minute în cuptorul preîncălzit la 230°C.

Am obţinut 7 măricei. I-am mâncat cu poftă cu ceapă verde, ceea ce vă doresc şi vouă!

● Precizări

Reţeta am primit-o de la o doamnă bucătăreasă din Stejărişu în anul de graţie 2020. Conţineau telemea în reţeta originală şi cartofi neaoşi. Se pare că i-a venit nu numai rândul la gătit, ci şi la adaptat niţel. Iar Marcel a fost de real ajutor!

Inspiraţia mi-a venit gândindu-mă la un menemen vegan (eram într-o detoxifiere mai atipică) ce era făcut cu tempeh şi avea gustul unui menemen clasic, pe care îl iubesc şi l-am servit de atâtea ori!

De ce aveți nevoie pentru un Menemen vegan?

4 linguri de ulei de măsline

1 ceapă 

2 gogoșari                                                                   

3 roșii

puțin oregano uscat

sare de mare

piper

250g tofu

Cum îl preparați?

Căliți ceapa la foc mic (2-3 minute).

Adăugați gogoşarii mărunțiți și lăsați 5-6 minute să se înmoaie.

Tăiați roșiile cuburi și adăugați-le și pe ele, împreună cu oregano, sarea de mare și piperul. 

După încă 3-4 minute, adăugați și tofu (mărunțit în vas ori tăiat cubulețe dinainte).

Serviți menemenul cald, cu bucurie! Poftă bună!