Ştiu, ştiu, v-am promis 2 reţete de săptămâna trecută, apoi însă, am păţit ceva. Acum 2 zile căutam ce să fac cu nişte frişcă puţin învechită... şi tot la reţetele de pe blogul meu am ajuns!

Aşa că, am zis... de ce să nu fac o listă cu ce putem coace/găti când avem ingrediente pe cale să se strice?...

Mi-aş dori să o păstrez actualizată, pe categorii!

Ingrediente de bază

albuşuri: Pavlova, pricomigdale, biscuiţi cu nuci

brânză de vaci: papanaşi, papanaşi copţi, plăcintă dobrogeană

frişcă: savarine, muşuroi de cârtiţă

1 gălbenuş: blat de tartă rapid

mai multe gălbenuşuri: crema catalana

iaurt: gogoşi, chec cu lămâie

lapte: supangle, muhallabieh, galatopita, trileqe, lapte condensat

smântână: ashta

Fructe

banane: Banoffee Pie, desert vegan cu cocos şi căpşune, biscuiţi vegani cu banane, biscuiţi vegani cu banane şi unt de arahide, chec vegan cu banane, prăjitură cu banane şi fulgi de ovăz, brioşe cu banane

gutui: prăjitură răsturnată cu gutui

mere: plăcintă cu mere, ştrudel cu mere

mure: sirop

rubarbă: prăjitură cu rubarbă şi căpşune, sos de rubarbă

struguri: pizza cu struguri, prăjitură cu struguri

zmeură: smoothie

Legume şi ierburi

busuioc: pesto

spanac: spanakopita

vinete: mirza ghasemi

Alimente deja procesate

gem: negresă

lapte condensat: colchão de noiva, Deliciu

rondele de orez: felii de ciocolată

♥

Încă este sezon şi… nu mi-am făcut decât un mini tort de ziua mea onomastică, aşa că am zis… „De ce nu?”.

Veţi avea nevoie, în afara formelor de tartă, de următoarele ingrediente pentru

BLAT

150g făină

70g unt (topit şi răcit) /puteţi folosi şi ulei vegetal, eu am folosit de in/

1 gălbenuş

1 plic zahăr vanilat

1 lingură oţet

2 linguri apă

1 strop de sare

CREMĂ

1 ou

165ml lapte

60g zahăr

25g făină

un strop de esenţă de vanilie

+unt şi făină pentru tapetat

+cel puţin 15-16 căpşune mari

Din toate acestea vor rezulta 8 mini tarte. J

Aluatul l-am preparat după această reţetă şi l-am împărţit în 8, cu singura menţiune că am folosit ulei de in în locul untului. Am copt pentru 20 de minute mini tartele, în cuptorul preîncălzit la 160⁰C. Ca să nu se umfle prea tare, am folosit bile pentru copt.

Pentru cremă, am bătut oul cu zahărul. Am adăugat făina şi am amestecat bine. Am turnat amestecul peste laptele care clocotea deja cu vanilia. Am amestecat în continuare până a dat în 2-3 clocote, apoi am turnat în mini-blaturi (mi s-a părut o idee bună să le scot mai întâi din forme).

Le-am lăsat foarte puţin să se răcească, apoi le-am băgat în frigider.

Căpşunele curăţate şi tăiate felii le-am aşezat pe tarte, la sugestia lui Marcel, chiar înainte de servire. Astfel, au fost mai proaspete.

Vedeţi câtă versatilitate ne oferă diverse reţete de blaturi şi creme, plus ceea ce ne oferă natura, puse laolaltă?

BLATUL

150g făină

70g unt (topit şi răcit)

1 gălbenuş

1 plic zahăr vanilat

1 lingură oţet

2 linguri apă

1 strop de sare

+2 linguri griş

+unt şi făină pentru tapetat

UMPLUTURA

3 gutui

1 măr

100ml apă

50g zahăr

30g unt

scorţişoară

Iată o idee de plăcintă rapidă şi foarte savuroasă de final de toamnă/început de iarnă, pentru cei care încă mai au gutui. J

Blatul îl puteţi prepara după această reţetă. Presăraţi grişul pe blat pentru a absorbi lichidul lăsat de fructe. (Pentru varianta vegană, folosiţi ulei de cocos pentru unt + 1 lingură seminţe de psyllium în 2 linguri de apă fierbinte pentru ou.)

Pentru umplutură, curăţaţi gutuile, mărul şi tăiaţi-le cubuleţe. Aşezaţi-le într-un vas pe foc mic-mediu, în care s-au turnat apa, zahărul, presărând scorţişoara şi lăsând untul să se topească deasupra tuturor ingredientelor încet.

După ce totul fierbe, apa scade şi fructele se caramelizează, le puteţi transfera pe blatul de tartă.

Coaceţi în cuptorul preîncălzit la 170ºC timp de 15 minute.  

BLATUL

150g făină

70g unt (topit şi răcit)

1 gălbenuş

1 plic zahăr vanilat

1 lingură oţet

2 linguri apă

1 strop de sare

UMPLUTURA

250g mascarpone

50g smântână pentru frişcă

10g zahăr

40ml lapte condensat

+unt şi făină pentru tapetat

+14-15 smochine proaspete

Eeeh, mai gătim şi clasic, cu de toate, mai ales că la final de august (şi de vară), am tras o fugă pân’ la Sviniţa, să luăm smochine proaspete. Acolo se găseşte cea mai mare plantaţie din ţară. Or fie le mai micuţe, dar sunt tare aromate!

Blatul îl puteţi prepara după reţeta de aici.

Am preferat o umplutură cremoasă, mascarpone îmi pare că merge bine cu smochinele. Dacă preferaţi, însă, frişca, puteţi scoate laptele condensat din reţetă, înlocuindu-l cu încă 100g smântână pentru frişcă. Întreaga cantitate se bate cu 35g zahăr, în acest caz.

Pentru varianta de umplutură iniţială, frişca bătută se adaugă la mascarpone, ce a fost, la rându-i, mixat. La final, se amestecă şi laptele condensat.

Umplutura se toarnă peste blat după ce acesta se răceşte puţin.

Smochinele spălate şi tăiate în jumătate se aşază peste umplutură. Se lasă la frigider.

Fiecare felie am savurat-o rece, în atmosferă de vară! ☼

Tavă: 34 x 24 cm | 12-16 porţii

Foi:

2 gălbenuşuri

2 linguri smântână

280g făină

140g unt (topit)

un vârf de cuţit sare

Umplutură:

5-6 mere

4 linguri zahăr

15g unt

scorţişoară

+ făină pentru întins aluatul

+ făină şi unt pentru tapetat tava

+ (după caz) 3-4 linguri lapte

Ieri a fost o zi tare grea şi nu am avut putere să postez, însă azi a fost o zi diferită, un nou început.

Bunica mea, în caietul ei, după modelul supei de chimen, a scris două rânduri sub această reţetă. I-am făcut mini-Pavlove lui Marcel (am avut nişte afine din Argentina) şi am rămas cu două gălbenuşuri, aşa că reţeta aceasta, tot cu iz de casă a bunicilor, mi-a venit mănuşă.

Pentru foi, am amestecat gălbenuşurile, smântâna, făina, untul topit şi sarea, apoi aluatul l-am acoperit cu o folie de plastic şi l-am lăsat în frigider pentru 30 de minute.

Între timp, am făcut umplutura. Marcel m-a ajutat să curăţ merele, apoi le-am tocat în blender. Le puteţi şi rade, cum se făcea în trecut. Am amestecat pe foc mic merele cu zahărul şi scorţişoara; am adăugat untul.

Am împărţit aluatul în două şi am întins cele două bucăţi de aluat. 

Pe prima am aşezat-o pe fundul tăvii, unsă cu unt şi tapetată cu făină. Am întins umplutura, apoi am aşezat a doua foaie peste.

De copt, am făcut-o în cuptorul preîncălzit, la 180°C, timp de 25 minute.

Concluzia? E chiar mai gustoasă decât pare! J

P.S. Dacă aluatul se fărâmiţează prea tare şi nu îl puteţi întinde uşor, adăugaţi câte 2 linguri de lapte şi câtă făină mai cere pentru fiecare bucată. Vă va fi mult mai uşor apoi să construiţi prăjitura.

45 covrigei

50ml lapte

1 lingură/5g drojdie umedă

1 linguriţă zahăr

300g făină

1 linguriţă sare

100g unt

1 ou

+ 1 lingură chimen

+ 15-20g brânză tare rasă

+ 1 gălbenuş

Aveam în plan de mult să încerc reţeta aceasta (este a naşei mele Maria) şi îmi amintesc cu drag de sărbătorile din copilărie la care se făceau covrigei. M-am mai gândit şi că ar merge de minune să vă inspir să îi coaceţi de Paşti.

Iată că aşa se fac şi mi-au ieşit… şi-acum poftesc să merg şi să mai ronţăi din ei.

Încălziţi puţin laptele (cât să nu dezactivaţi drojdia) şi adăugaţi în el drojdia şi zahărul. După 5 minute, adăugaţi făina, sarea, untul topit şi oul şi frământaţi bine. Lăsaţi la dospit 1 oră.

Împărţiţi aluatul în două bucăţi (ca să vă fie mai uşor). Întindeţi o foaie cu o grosime de 3-4mm şi, cu ajutorul unei forme de covrigei, tăiaţi covrigeii şi aşezaţi-i într-o tavă pregătită cu hârtie de copt.

După ce aţi finalizat (aluatul va fi tot mai dur după prima întindere, aşa că vă recomand să apăsaţi bine pe formă, o singură dată), ungeţi cu o pensulă covrigeii cu gălbenuş. Eu am decis să fac 15 simpli, 15 cu chimen (preferaţii mei) şi 15 cu cedar (însă puteţi folosi şi caşcaval, parmezan…).

Coaceţi în cuptorul preîncălzit la 180°C, timp de 10-12 minute (practic, până când covrigeii se rumenesc).

Eu ador faptul că-s crocanţi la suprafaţă şi moi pe dinăuntru. Ca să îi menţineţi aşa, depozitaţi-i  într-un vas cu capac.   

26 jumătăţi -> 13 alfajores

120g unt (la temperatura camerei)  

80g zahăr

2 gălbenuşuri

esenţă de vanilie

190g făină

8g praf de copt

un vârf de cuţit sare

30g cacao

+100g dulce de leche (sau caramel, în lipsă de dulce de leche)

+45g ciocolată neagră

Alfajores au fost una dintre gustările mele preferate din Argentina. E drept, am încercat alfajores şi-n Uruguay, şi-n Chile, dar parcă cei din Argentina aveau ceva special, cu al lor dulce de leche special... Şi, cum îmi este dor de prietenii mei şi de Argentina, i-am cerut reţeta prietenei mele dragi Nuria, pe care o puteţi găsi aici şi aici, şi care cofetăreşte minunat.

Apoi, cum noi două semănăm foarte mult, chiar şi reţeta e redată în manieră la fel de simplă cum încerc eu să o fac (am tradus-o şi adaptat-o din spaniolă).

Amestecaţi untul cu zahărul, apoi adăugaţi gălbenuşurile şi câteva picături de esenţă de vanilie, continuând să amestecaţi.

În prealabil, într-un vas separat, cântăriţi făina, adăugaţi praful de copt, sarea şi cacaua şi încorporaţi-le în amestecul umed anterior. Puteţi chiar frământa un pic, fără a exagera, apoi urma una dintre cele două variante din continuare.

Puteţi întinde aluatul şi tăia cu o formă rotundă de 6cm sau face bile pe care să le striviţi şi să decupaţi tot cu o formă (Nuria o foloseşte pe aceasta din urmă – eu le-am încercat pe ambele).

Coaceţi în cuptorul preîncălzit, la 180°C, timp de 6-7 minute, pe o tavă pregătită cu hârtie de copt, apoi lăsaţi biscuiţii să se răcească.

Ungeţi câte două jumătăţi cu dulce de leche şi împreunaţi-le – aceşti biscuiţi-sandviş sunt, în fapt, alfajores.

Ca variantă, am zis să încerc să îi glazurez cu ciocolată şi am testat pe doi alfajores (atât vă va ajunge cantitatea de ciocolată menţionată – am folosit ciocolată cu 54.5% cacao). Am topit 30g ciocolată (bain-marie), apoi am luat de pe foc şi am încorporat cele 15g de ciocolată rămase, amestecând încontinuu, până s-a topit. Am făcut asta ca să o temperez, să aibă luciu şi să fie crocantă.