Ieri (17 decembrie) a fost Sf. Barbara, o sărbătoare foarte importantă în Georgia. Lobiani este felul principal.

Ce este lobiani? O plăcintă umplută cu fasole. (Mi-a plăcut la nebunie când am gustat-o în Tbilisi.)

Marcel a avut ideea să facem versiunea noastră, aşa că iată reţeta!

Pentru aluat (2 porţii):

80ml apă

2g drojdie proaspătă

1 linguriţă de zahăr

125g făină

2g sare

Lăsaţi drojdia şi zahărul să stea în apă 5 minute. Adăugaţi făina şi sarea. Frământaţi. Lăsaţi aluatul să crească 1 oră.

Pentru umplutură (2 porţii):

250g fasole fiartă

4 căţei de usturoi

sare

Zdrobiţi fasolea şi căţeii de usturoi. Adăugaţi sarea.

Metodă:

Împărţiţi aluatul în două. Întindeţi cu sucitorul fiecare jumătate de aluat. Adăugaţi amestecul de fasole şi usturoi peste fiecare foaie de aluat. Formaţi o semilună lipind capetele aluatului. Coaceţi într-o tigaie pe foc mic până la rumenire. Savuraţi.

A fost delicioasă şi săţioasă!

• De primăvară

Aluat:

200g făină

5g drojdie proaspătă

100ml lapte bătut

sare

Umplutură:

2 legături de lobodă de la Sol şi Suflet

sare

unt

1 fir usturoi

+1 ou mic

Variantă: Putem adăuga caş deasupra lobodei.

• De toamnă

Aluat:

240g făină

5g drojdie proaspătă

160g smântână

sare

Umplutură:

300g lobodă 

sare

unt

1 căţel de usturoi pisat

+2 linguri de lapte

Formă: 20x20 cm

Loboda a fost ingredientul anului pentru mine! M-am îndrăgostit! M-am simţit foarte norocoasă că am putut prepara această plăcintă cu lobodă şi primăvara, dar şi toamna.

O preparăm în mod asemănător. Pentru aluat, amestecaţi drojdia cu laptele bătut ori cu smântâna, adăugând cantitatea de făină corespunzătoare, după caz. Aluatul va fi nelipicios şi uşor tare. Lăsaţi să crească 1 oră.

Apoi, şi pe mine m-a ajutat un om bun pe nume Marcel, spălaţi loboda – atenţie, rozul acela pătează, că eu cu lobodă roşie am lucrat – şi lăsaţi-o pe foc mic 10 minute, în puţin unt, adăugând sarea, firul de usturoi verde sau căţelul de usturoi, după anotimp.

Într-o formă unsă cu unt şi tapetată cu făină, întindeţi jumătate de aluat. Adăugaţi umplutura, apoi caşul, dacă doriţi, apoi cealaltă jumătate de aluat, prinzând foile de aluat una de alta.

Ungeţi cu ou sau cu lapte deasupra, apoi coaceţi în cuptorul preîncălzit, la 180°C, 20 de minute. 

Poate vă întrebaţi ce-i Vegmezanul. Dacă vă ataşez acest link şi mai apoi acesta, veţi înţelege că am dorit să prepar şi o reţetă sărată din deliciile vegane realizate de NoMoMoo* cu atâta dăruire!

Mai apoi, Vegmezan este un parmezan vegan din caju.

Iar eu am folosit făina de spelta albă (se lucrează mai uşor decât cu spelta integrală şi aluatul creşte mai pufos), pentru că am simţit că se vor completa de minune!

Care au fost toate ingredientele?

Ei bine, am avut aşa—

250g făină de spelta albă

5g drojdie umedă

3g sare de mare

1 lingură ulei de măsline

160ml apă

+ulei de măsline

+făină de spelta albă

+(opţional) 4-5 linguri suc de roşii

+1 roşie mare

+1 cutie de Vegmezan

Cum am procedat?

Am adăugat într-un bol primele 5 ingrediente, în ordinea menţionată, apoi am început să frământ. După ce-am obţinut un aluat compact şi nelipicios, l-am lăsat să stea 1 oră.

Am uns o tavă de pizza cu puţin ulei de măsline, am tapetat-o cu spelta, apoi am întins aluatul.

Dacă doriţi, puteţi folosi suc de roşii de casă pe blat (cu busuioc), însă nu este obligatoriu.

După ce am aşezat feliile de roşii pe blat, am introdus tava în cuptor 10 minute, la 220°C.

Am presărat Vegmezan peste pizza după ce am scos-o din cuptor.

Tata era în vizită la noi şi a fost încântat. Mi-a mărturisit că nici nu a simţit că pizza este vegană.

*Voi reveni în octombrie cu noi reţete vegane care integrează şi alte bunătăţuri NoMoMoo. Până atunci, vă vor ţine companie reţete deja testate, dar nepublicate, şi noi reţete de pe urma detoxifierii la care ne supunem din nou.

35-40 bucăţi

Făceam foarte des aceste gustări (Marcel era mare fan). Apoi, m-am oprit. Nu ştiu de ce. De Revelion, le-am făcut din nou, apoi, am recidivat câteva săptămâni mai târziu.

Sunt tare faine!

Vom folosi această reţetă pentru aluat, aşa că vom avea nevoie de:

250g făină (+100g făină în funcţie de tipul folosit – atât cât va absorbi aluatul)

25g drojdie umedă sau 5g drojdie uscată

250 ml apă

puţin zahăr

puţină sare

+1 l apă & 2 linguri bicarbonat de sodiu

+15g unt & sare

Astfel, vom prepara aluatul conform reţetei de mai sus. După ce va creşte, îl vom tăia în 4 bucăţi egale. Vom modela fiecare bucată într-un sul, pe care îl vom tăia în 8-10 bucăţi a 2-3 cm lăţime.

Între timp, într-o oală, punem la fiert apa, în care lăsăm să se dizolve bicabornatul. Când începe să fiarbă, luăm bucăţelele de aluat şi le cufundăm în apă (3-4 în acelaşi timp), întorcându-le pe partea cealaltă după ce se ridică la suprafaţă. (Nu lăsăm mai mult de 30 secunde pe fiecare parte.)

Apoi, aşezăm într-o tavă mare, pregătită cu hârtie de copt. Procedăm la fel pentru toate bucăţile de aluat. După finalizare, sărăm bine şi lăsăm în cuptorul preîncălzit, la 250⁰C, pentru 10-12 minute.

Cât stau la cuptor, topim untul. După ce scoatem tava din cuptor, ungem fiecare bucată cu unt, cu ajutorul unei pensule de patiserie.

Lăsăm să se răcească şi… mâncăm, căci nu ne vom mai putea opri.

10g drojdie umedă

400ml apă

1 linguriţă zahăr

500g făină de alac (+6 linguri)

10g sare

tavă: 25 cm (lungime)

Cum cu glutenul m-am cam certat eu anul acesta, v-am mai spus că de nevoie, şi cum lucrurile vin spre tine când le cauţi, dintr-una într-alta, am aflat de einkorn, pe româneşte „alac”. Este aproape de grâul sălbatic, deci netratat, aşadar... mie nu îmi face rău, căci gluten are mult mai puţin.

(Vă daţi seama că, dacă am fi lăsat hrana aşa cum a fost ea la începuturi, nu am fi avut alergii şi boli inventate.)

Se face simplu de tot. În 400ml de apă călduţă lăsăm pentru 5 minute drojdia şi zahărul la crescut. Separat, amestecăm făina de alac (eu am luat-o de aici şi tot de la ei m-am inspirat şi în această reţetă), sarea şi adăugăm mixul de mai sus.

Frământăm (va fi un pic lipicios, aşa că adăugăm până la 6 linguri suplimentare de făină. Eu am pus la crescut 1 oră într-un coş de dospit, însă voi puteţi voi folosi (dacă nu aveţi) orice vas, pe care să-l acoperiţi cu un prosop de bucătărie.

Apoi, transferaţi aluatul (tot o idee lipicios) într-o tavă de chec pregătită cu hârtie de copt. Coaceţi în cuptorul preîncălzit la 250⁰C pentru 10 minute, apoi la 180⁰C pentru încă 20 minute.

Este foarte gustoasă, hrănitoare şi se păstrează bine de pe-o zi pe alta.

Pentru 1 cozonac veţi avea nevoie de:

175g mac (măcinat)

70ml lapte

40g zahăr

Amestecaţi toate ingredientele într-o crăticioară, pe foc mediu, apoi întindeţi câte jumătate din umplutura obţinută pe foile de aluat. Lucraţi repede şi cu grijă, aluatul se va înmuia.

Cozonacul cu mac este preferatul meu, după cel simplu, şi îmi aminteşte cel mai mult de Paştele petrecut cu bunicii mei la Bod, an de an.

Sărbători Fericite! ♥