Ştiu, ştiu, v-am promis 2 reţete de săptămâna trecută, apoi însă, am păţit ceva. Acum 2 zile căutam ce să fac cu nişte frişcă puţin învechită... şi tot la reţetele de pe blogul meu am ajuns!

Aşa că, am zis... de ce să nu fac o listă cu ce putem coace/găti când avem ingrediente pe cale să se strice?...

Mi-aş dori să o păstrez actualizată, pe categorii!

Ingrediente de bază

albuşuri: Pavlova, pricomigdale, biscuiţi cu nuci

brânză de vaci: papanaşi, papanaşi copţi, plăcintă dobrogeană

frişcă: savarine, muşuroi de cârtiţă

1 gălbenuş: blat de tartă rapid

mai multe gălbenuşuri: crema catalana

iaurt: gogoşi, chec cu lămâie

lapte: supangle, muhallabieh, galatopita, trileqe, lapte condensat

smântână: ashta

Fructe

banane: Banoffee Pie, desert vegan cu cocos şi căpşune, biscuiţi vegani cu banane, biscuiţi vegani cu banane şi unt de arahide, chec vegan cu banane, prăjitură cu banane şi fulgi de ovăz, brioşe cu banane

gutui: prăjitură răsturnată cu gutui

mere: plăcintă cu mere, ştrudel cu mere

mure: sirop

rubarbă: prăjitură cu rubarbă şi căpşune, sos de rubarbă

struguri: pizza cu struguri, prăjitură cu struguri

zmeură: smoothie

Legume şi ierburi

busuioc: pesto

spanac: spanakopita

vinete: mirza ghasemi

Alimente deja procesate

gem: negresă

lapte condensat: colchão de noiva, Deliciu

rondele de orez: felii de ciocolată

♥

 
Am nişte minunăţii de săptămâni, în care muncesc atât de mult, că de programul zilnic nu mă prea pot ţine (reţeta ar fi trebuit publicată ieri). Colac peste pupăză, azi este şi ziua mea onomastică (de care nu ştie mai nimeni), dar tot am făcut un tort şi o pizza, să fie festiv. J

Şi îmi mai amintesc de Iran. Mi-e dor de Iran, de prietenii mei de acolo, de gustul pe care această mirza ghasemi îl avea... mi-e dor să umblu – prin ţară am tot făcut-o, mi-e dor să nu mai fie restricţii, să putem merge unde ne dorim, să îmbrăţişăm pe oricine înainte de a-l (a o) întreba dacă ne dă voie.

Iranul a avut la fiecare călătorie o căldură aparte în ochii mei. Ceva ce nu am mai găsit altundeva decât acasă.

Felul acesta de mâncare, original din nord (de pe lângă Caspică), a fost salvarea mea printre mult prea multe feluri nevegetariene.

Aşa de mult mi-a plăcut prima dată când l-am gustat (eram în Masuleh), că i-am transmis felicitări bucătarului şi am mai cerut o porţie. Chelnerul de acolo m-a învăţat cum să prepar mirza şi mi-am notat conştiincioasă.

Deloc greu.

Pentru 4 porţii aveţi nevoie de

4 vinete

3-4 căţei de usturoi

3 roşii

(Marcel a insistat să punem şi 1 ceapă)

1 ou mare

sare

+ulei de măsline pentru călit

Coaceţi vinetele. Lăsaţi-le să se răcească, apoi curăţaţi-le.

Începeţi să căliţi usturoiul curăţat şi tăiat, apoi adăugaţi roşiile tăiate şi ceapa tăiată mărunt (şi lăsaţi pe foc mediu cam 5 minute). Adăugaţi vinetele mărunţite şi sare după gust (şi mai lăsaţi pe foc 5 minute).

După ce se rumenesc toate bine, spargeţi oul peste şi amestecaţi.

Serviţi-o caldă.

Este un aperitiv, pe care l-am întâlnit şi lângă orez sau cartofi prăjiţi. 

Sau puteţi întinde mirza pe o felie de pâine sau lipie.

Aroma este fantastică! Şi-uite-aşa, măcar culinar... şi tot călătorim!

Ultima mea amintire legată de mirza ghasemi este prepararea ei de către un drag prieten întâlnit pe Insula Qeshm – el era din nord, eu pofteam mirza, el ştia că nu voi găsi nicăieri, aşa că a gătit-o acolo... şi Marcel l-a ajutat bucuros.

P.S. Vinetele le-am avut de la o prietenă dragă. J