Acesta a fost de departe desertul nostru preferat pe toată durata curei noastre de la sfârşitul primăverii.

De ce aveţi nevoie pentru... ?

BLAT

3 linguri de apă

1 lingură cu vârf de seminţe de in

125g făină de ovăz fără gluten

25g făină de tapioca

60g unt (topit şi răcit)

un pic de păstaie de vanilie

1 lingură de oţet de mere

1 strop de sare

UMPLUTURĂ

3 mere mari (tocate sau rase)

puţină nucşoară

puţină scorţişoară (măcinată)

4 linguriţe zahăr de curmale

15g unt

Cum o coacem?

Mai întâi, adăugăm seminţele de in în apă. Lăsăm să stea 10-15 minute.

Între timp, curăţăm merele, le tăiem, apoi le tocăm în blender ori le radem.

Le adăugăm într-un vas pe care-l punem pe foc mic, împreună cu nucşoara, scorţişoara, zahărul de curmale şi untul. Amestecăm după ce s-a topit untul şi luăm de pe foc. Veţi şti când este momentul pentru că va mirosi minunat.

Într-un bol mediu, amestecăm făina de ovăz fără gluten, făina de tapioca, untul topit şi răcit, vârful de păstaie de vanilie, oţetul de mere şi sarea. La final, adăugăm şi seminţele de in lăsate să stea în apă. Frământăm până când aluatul devine nelipicios.

Formăm blatul într-o tavă de tartă unsă cu unt şi tapetată cu făină. Adăugăm umplutura.

Coacem 25 de minute la 160°C în cuptorul preîncălzit.

Am servit-o cu un sorbet răcoritor de vişine pregătit de Marcel într-o zi toridă.

Pentru o tavă de 20x20 cm, veţi avea nevoie de—

2 linguri de unt +40g unt topit

2 mere

125g fulgi de ovăz fără gluten

puţină scorţişoară

puţină nucşoară

puţină sare de mare

4 linguri de zahăr de curmale

Metoda—

Se topesc 2 linguri de unt. Peste ele se taie felii 2 mere.

Se toarnă peste amestecul de fulgi de ovăz, scorţişoară, nucşoară, sare de mare, zahăr de curmale şi cele 40g de unt topit.

Se coace totul 20 de minute la 180°C.

Serviţi cald, în câte un bol.

4 porţii

500ml lapte

3 linguri zahăr

100g smochine uscate

+scorţişoară, nucşoară pentru decorat

În primăvară am fost în Albania şi, la sugestia unui prieten, am descoperit oshaf – desertul-emblemă din Gjirokastër.

Mi-a plăcut atât de mult, încât am zis să îl prepar şi eu. Cum tocmai am luat smochine româneşti de la Sviniţa – cele mai bune pe care le-am gustat vreodată –, i-a venit vremea.

Se amestecă laptele cu zahărul şi se lasă pe foc mic-mediu, apoi se adaugă smochinele (la mine au venit jumătăţi oricum) şi se ia vasul de pe foc doar după ce laptele a fiert. În mod tradiţional, se foloseşte lapte de oaie, însă eu am avut doar de vacă.

Apoi, se umplu vasele de sufleu cu această compoziţie şi se aşază într-o tavă, în apă (3 cm înălţime). Se coc în cuptorul preîncălzit, la 120°C, timp de o oră.

Tot tradiţia spune că la Gjirokastër un oshaf clasic se serveşte cu scorţişoară şi nucşoară măcinată, după ce stă măcar 2 ore în frigider.  

250g făină

un vârf de cuţit sare

25g unt (la temperatura camerei)

130ml apă

1 lingură oţet

+16 linguri unt (la temperatura camerei)

Umplutură:

4 mere

scorţişoară măcinată

nucşoară măcinată

3 linguriţe zahăr

Într-o seară săptămâna aceasta, din senin, Marcel mă întreabă—

„Nu facem şi noi un ştrudel cu mere?”

„Facem” zic eu. [Nu mai făcusem niciodată, dar mi-am zis că oi face o combinaţie între foile de la plăcinta dobrogeană şi umplutura de la plăcinta cu mere. Musai să iasă bine.]

Cum facem aluatul pentru foi? Amestecaţi făina, sarea, untul la temperatura camerei, apa şi oţetul. Frâmântaţi şi împărţiţi-l în 6 bucăţi cât de cât egale. Întindeţi fiecare biluţă de aluat cât puteţi de bine (20x10cm). Ungeţi fiecare foaie cu o lingură de unt înainte de a adăuga o altă foaie deasupra (am folosit câte 3 pentru fiecare ştrudel).

Spălaţi şi curăţaţi merele (eu am lăsat şi coaja), apoi zdrobiţi-le într-un blender sau tăiaţi-le mărunt. Amestecaţi merele cu scorţişoara şi nucşoara (după gust) şi adăugaţi zahărul.  

Ungeţi amestecul de mere la baza ultimei foi şi rulaţi, având grijă să prindeţi capetele (eu le răsucesc asemeni hârtiei de bomboane) şi să întăriţi locul unde foile se suprapun. Ungeţi cu 2 linguri unt şi crestaţi partea superioară (la fiecare 3 cm). Procedaţi la fel pentru al doilea ştrudel. Aşezaţi-le într-o tavă lată, pe hârtie de copt.

Coaceţi la 200°C, în cuptorul preîncălzit, timp de 25 minute. Scoateţi tava, mai ungeţi fiecare ştrudel cu câte 3 linguri de unt, apoi lăsaţi încă 5 minute în cuptor.

Ştiţi care-i treaba cu merele şi cu doctorii, nu? J

4 tăvi

75g zahăr

125ml apă

125g zahăr brun

1 ou

100g unt (la temperatura camerei)

400g făină (+50g făină suplimentară pentru frământat)

½ plic praf de copt

1 lingură scorţişoară

+făină pentru întins aluatul

(opţional:

1 lingură pudră de nucşoară

1 lingură pudră de ghimbir/1 lingură ghimbir proaspăt ras)

Am tot zis că voi căuta reţeta mamei de turtă dulce şi prietena mea dragă Corina a venit cu ideea să o testăm înainte de Moş Nicolae. Ceea ce am şi făcut, cu ajutorul a trei băieţi cucuieţi şi a unor rânduri vechi de peste 36 de ani.

Zahărul se lasă pe foc mediu până se caramelizează şi se stinge cu apa [puteţi reîncălzi amestecul până se topeşte tot zahărul în cazul în care se strânge-n cocoloaşe].

Zahărul brun şi oul se vor amesteca separat, apoi se vor adăuga untul, siropul de mai sus, făina, praful de copt, scorţişoara. [Împărţind aluatul în 4, am adăugat scorţişoară doar în 2 bucăţi, iar pe turta dulce coaptă dintr-una din aceste două bucăţi, am presărat scorţişoară.] În acest punct se adaugă şi nucşoara şi ghimbirul pentru cei care le preferă.

Bila de aluat se înveleşte în folie de plastic şi se lasă la frigider pentru o jumătate de oră.

Apoi, după cum am spus, se împarte în 4, se adaugă foarte puţină făină şi se întinde cu sucitorul (până când aluatul are aprox. 1-1.5 cm), apoi se decupează formele şi se aşază în câte o tavă pregătită cu hârtie de copt. 

Turta dulce se coace în cuptorul preîncălzit, la 160°C, timp de 10-12 minute.

Noi nu am dorit să decorăm turta dulce, mergând pe varianta clasică, dar tare bine a ieşit – la fel ca şi colaborarea noastră. ♥

10 porţii

Blat

150g făină

80g nucă (măcinată)

50g zahăr

1 plic zahăr vanilat

puţină scorţişoară

puţină nucşoară

puţină coajă de portocale

70g unt (la temperatura camerei)  

1 ou (mic)

Umplutură

1 păstârnac (mediu ~ 150g)

100g smântână 25%

1 ou

esenţă de vanilie

60g zahăr

1 lingură făină

+făină şi unt pentru tapetat

+scorţişoară pentru decorat

Acum vreo doi ani, când mă porneam parcă şi mai cu avânt în aventura asta cu prăjituritul, îmi ziceam „dacă îmi iese tarta asta cu păstârnac, îmi deschid o cofetărie”. Mi-a ieşit atunci (ador păstârnacul – atât în preparate dulci, cât şi în cele sărate şi consider că-i prea puţin utilizat), mi-au ieşit şi acum mini-tartele (deşi am schimbat un pic reţeta). Vreţi să le încercaţi?

Începeţi cu păstârnacul; curăţaţi-l şi tăiaţi-l în 4 şi puneţi-l la fiert (va dura vreo 30-40’). [Puteţi parcurge toţi ceilalţi paşi între timp. J]

Amestecaţi făina, nuca, zahărul, zahărul vanilat, scorţişoara şi nucşoara, dar şi coaja de portocale. Adăugaţi untul şi frământaţi până când intră în compoziţie. Spargeţi oul – totul se va lega. Acoperiţi bila de aluat cu folie de plastic şi lăsaţi-o 15 minute în frigider.

După ce a fiert păstârnacul, băgaţi-l în blender şi lăsaţi-l apoi la răcit. Amestecaţi smântâna cu oul şi adăugaţi esenţa de vanilie, zahărul şi făina. Apoi, încorporaţi păstârnacul.

 

Ungeţi formele cu unt şi tapetaţi-le cu făină, apoi împărţiţi aluatul de tartă şi modelaţi-l pe forme (am folosit 6 forme x 8 cm şi 4 forme x 10 cm). Adăugaţi umplutura.

Coaceţi tartele în cuptorul preîncălzit, la 150°C, timp de 20 minute. După ce s-au răcit, scoateţi-le din forme.

Presar scorţişoară deasupra şi le savurez. Îmi amintesc de cum servesc de obicei pastéis de Belém.