10g drojdie uscată

400ml apă

1 linguriţă zahăr

500g făină de alac (+6 linguri)

10g sare

tavă: 25 cm (lungime)

Cum cu glutenul m-am cam certat eu anul acesta, v-am mai spus că de nevoie, şi cum lucrurile vin spre tine când le cauţi, dintr-una într-alta, am aflat de einkorn, pe româneşte „alac”. Este aproape de grâul sălbatic, deci netratat, aşadar... mie nu îmi face rău, căci gluten are mult mai puţin.

(Vă daţi seama că, dacă am fi lăsat hrana aşa cum a fost ea la începuturi, nu am fi avut alergii şi boli inventate.)

Se face simplu de tot. În 400ml de apă călduţă lăsăm pentru 5 minute drojdia şi zahărul la crescut. Separat, amestecăm făina de alac (eu am luat-o de aici şi tot de la ei m-am inspirat şi în această reţetă), sarea şi adăugăm mixul de mai sus.

Frământăm (va fi un pic lipicios, aşa că adăugăm până la 6 linguri suplimentare de făină. Eu am pus la crescut 1 oră într-un coş de dospit, însă voi puteţi voi folosi (dacă nu aveţi) orice vas, pe care să-l acoperiţi cu un prosop de bucătărie.

Apoi, transferaţi aluatul (tot o idee lipicios) într-o tavă de chec pregătită cu hârtie de copt. Coaceţi în cuptorul preîncălzit la 250⁰C pentru 10 minute, apoi la 180⁰C pentru încă 20 minute.

Este foarte gustoasă, hrănitoare şi se păstrează bine de pe-o zi pe alta.