1l apă

1kg zahăr

4 lămâi netratate

25 flori de soc

 

În fiecare iunie, Marcel şi cu mine suntem puşi pe treabă: „Strângem soc… nu, nu se poate să treacă luna şi să nu avem pus deoparte sirop”. Parcă pentru a onora verile din copilărie, cu miros de soc, din casa bunicilor, cumva găsim o după-masă cu soare liberă şi strângem soc (el mai mult) şi tot el recreează gustul de demult. Cum?

 

Se culeg vârfurile florilor de soc.

Apoi, se fierbe apa cu zahărul până când acesta din urmă se topeşte. Amestecul va trebui să se răcească.

Se transferă într-un borcan, se storc lămâile şi se adaugă florile.

Recipientul se ţine apoi la rece timp de 3 zile.

 

Cum serviţi? 2 degete de sirop + apă plată sau minerală.

Ce se întâmplă? Vine răcorirea şi vă năpădesc amintirile. J

ꕤ

500ml apă

1kg zahăr

sucul de la o jumătate de lămâie

40 flori de soc

 

Că tot este din nou iunie, Marcel s-a apucat de provizii. Iar proviziile noastre de iunie înseamnă sirop de soc. Este a doua oară deja că îl face anul acesta şi a folosit o nouă reţetă, pe care v-o împărtăşesc.

 

A curăţat florile şi le-a pus într-o sticlă cu gât mare.

Într-un vas, pe foc mic, a amestecat apa, zahărul şi sucul de lămâie. După ce a fiert 10 minute, a turnat rezultatul peste florile de soc pe care le curăţase, lăsând la lumină 4 zile.

 

Am mirosit rezultatul; era mirosul cu care mă aştepta bunica la Bod. ♥