Blatul

100g făină de hrişcă

50g făină de tapioca

1 strop de sare

3 linguri de apă

1 lingură de seminţe de in

1 lingură de oţet

30g ulei de cocos

30ml lapte de migdale

20g sirop de agave

Compoziţia

3 tulpini rubarbă (+3 linguri sirop de agave)

5 căpşune mari

400ml lapte de migdale

esenţă de vanilie

20g sirop de agave

25g amidon

+ulei de cocos şi făină de tapioca pentru tapetat

Când vine luna mai, pentru mine-i despre rubarbă şi căpşune.

De aceea am şi hotărât să fac această tartă vegană folosindu-le.

Pentru blat, puteţi folosi această reţetă.

Coaceţi-l separat, în cuptorul preîncălzit, la 170°C, timp de 15 minute.

Cât se răceşte, curăţaţi rubarba şi căpşunele şi tăiaţi-le bucăţele, apoi pregătiţi umplutura.

Puteţi lăsa bucăţile de rubarbă în sirop de agave pentru 10 minute. 

Puneţi la fiert laptele de migdale, împreună cu esenţa de vanilie, siropul de agave şi amidonul, pe foc mediu. Lăsaţi amestecul să dea în clocot. După ce se răceşte puţin, umpleţi forma de tartă şi aşezaţi rubarba şi căpşunele deasupra.

Poftă bună! ♥

100g făină de hrişcă

50g făină de tapioca

1 strop de sare

3 linguri apă

1 lingură seminţe de in

1 lingură oţet

30g ulei de cocos

30ml lapte de migdale

20g sirop de agave

+ulei de cocos şi făină de tapioca pentru tapetat

S-a făcut cald şi m-am pus pe făcut tarte. În acest an, vegane.

Iată un model de blat de tartă ce-i uşor de făcut şi se poate coace imediat.

Amestecăm într-un vas făina şi sarea. Separat, ne ocupăm de ingredientele umede – uleiul de cocos, laptele de migdale, seminţele de in lăsate câteva minute în apă şi oţetul şi siropul de agave, amestecându-le, la rândul lor. Apoi, le încorporăm în ingredientele uscate.

Când simţim că avem o consistenţă stabilă, începem şi frământăm, până când obţinem o bilă moale şi umedă de aluat.

Folosind o tavă de silicon (ce nu necesită ungere sau tapetare cu făină) sau una de alt tip (poate fi rotundă sau pătrată) – pe care o tapetaţi, însă –, modelăm aluatul pe fundul acesteia, întinzându-l şi pe părţile sale laterale.

Cum sunt vegană de vreo 4 săptămâni încoace – o altă poveste, pe care v-o voi spune cu siguranţă –, sunt în căutare de mic-dejunuri variate şi sănătoase.

Uneori mi-e dor de ce mâncam în Brazilia. Şi açaí a ajuns unul dintre preferatele mele. Pentru două porţii, aveţi nevoie de—

250ml lapte de migdale

+ miezul de la migdale

2 linguri pudră de açaí

2 linguri sirop de agave (sau miere)

1 banană

2 linguri seminţe de floarea-soarelui

Adăugaţi laptele de migdale, miezul de migdale, pudra de açaí şi siropul de agave sau mierea într-un blender şi mixaţi. Aşezaţi amestecul în două boluri. Serviţi cu felii de banană şi seminţe de floarea-soarelui după ce aţi lăsat cel puţin 10 minute în frigider.

Sper din suflet să vă placă! ♥

30 bucăţi

2 linguriţe de seminţe de in (zdrobite)

6 linguriţe de apă

100g făină de hrişcă

100g făină de năut

½ plic praf de copt

un strop de sare

50g sirop de agave

500ml lapte de migdale

+ ulei de cocos pentru prăjit

+ mure, sirop de arţar pentru servit

Încă sunt în perioada mea de detoxifiere, însă nu vreau să treacă fără dulciuri.

Aşa că, îmi fac poftele. Săptămâna aceasta, de pildă, m-am distrat cu aceste clătite.

Mai întâi, lăsaţi 10 minute seminţele de in zdrobite în apă.

Aluatul se prepară foarte uşor. Se amestecă făina de hrişcă şi făina de năut, praful de copt, sarea, seminţele de in cu apa, siropul de agave şi laptele de migdale. (Puteţi experimenta cu alte feluri de făină fără gluten şi cu orice alt lapte vegetal vă doriţi.)

Am prăjit câte patru într-o tigaie, după ce am topit câte o linguriţă de ulei de cocos pentru fiecare set. Se lasă la prăjit mai mult decât clătitele obişnuite – ca regulă de bază, se pot întoarce pe cealaltă parte când se observă bule în aluat.

Le-am servit cu mure culese-n vara trecută şi cu sirop de arţar. Iar Peticel, pisoiul nostru, de abia m-a lăsat să le pun în farfurie. Clătitele sunt preferatele lui. J

Pentru 500ml

200g migdale (înmuiate şi curăţate)

400ml apă

Am descoperit nişte migdale româneşti tare faine şi, cu tot cu intoleranţa noastră la lactoză, până o ţinem în frâu, cel puţin, am zis să ne facem propriul lapte de migdale.

Am mai făcut, la reîntoarcerea din Sicilia în 2015, însă parcă acum a ieşit şi mai bun.

Pentru început, am pus în apă migdalele cu tot cu coajă şi le-am lăsat peste noapte în frigider. Practic, am observat că îşi dublează volumul. Apoi, le-am curăţat de pieliţe.

Noi am folosit un storcător de fructe – aşadar, în varianta A, se adaugă apa peste migdale şi se toarnă în storcător. Cu miezul rămas, am zis cu Marcel să facem un fel de făină de migdale, aşa că l-am băgat într-o tavă în cuptor mai apoi, la deshidratat/uscat.

În varianta B, puteţi folosi un blender puternic, adăugând apa şi migdalele şi strecurând apoi laptele obţinut.

Eu îl prefer fără zahăr, îmi place să simt doar gustul migdalelor.

E în frigider acum. Pun pariu că va fi minunat şi la micul dejun şi că ne va aminti de o dimineaţă leneşă prin Noto.  

2 porţii

De ceva zile, sinuzita mea e într-o stare tot mai îngrijorătoare. De anul trecut am făcut cumva legătura între consumul de lactate şi agravarea sinuzitei. Aşa că am intrat într-un mod mai vegan – bine, nu cu totul – pentru următoarele două luni, să mă fac şi eu bine. J

Aşa că azi am făcut o budincă de chia, că tot iubesc eu chia mult. Am avut nevoie de:

250ml lapte de migdale (sau alt lapte vegetal)

3 linguri seminţe de chia

2 linguri cacao

2 linguri miere

Am amestecat toate ingredientele şi am lăsat amestecul să se aşeze pentru 20 minute. Apoi, am transferat budinca în două vase şi le-am băgat în frigider pentru cel puţin 3 ore.

Le-am servit cu zmeură – însă puteţi folosi fructe de orice fel. J