În familia noastră, rubarba a fost mereu iubită. Bunica mea creştea multă, iar eu mâncam multă – chiar şi crudă – în fiecare an.

De ziua onomastică a tatălui meu, am zis să aduc o fărâmă din trecut în prezent şi să coc o prăjitură cu rubarbă.

 

Am folosit, pentru o tavă de 34*24 cm:

 

2 tulpini şi jumătate de rubarbă (+4 linguriţe de zahăr)

150g unt

105g zahăr

3 ouă

puţină sare

½ plic praf de copt

1 lingură oţet

300g făină

 

+5 linguriţe de zahăr pentru albuşuri

 

Rubarba se curăţă, se taie bucăţele şi se pune într-un bol peste care se adaugă cele 4 linguriţe de zahăr şi se lasă să stea 20 minute.

Între timp, se freacă untul cu zahărul, se pun gălbenuşurile pe rând, apoi un vârf de cuţit de sare şi praful de copt stins în oţet.

Se înglobează făina şi se frământă puţin, dacă este cazul, apoi se întinde în tava pregătită cu hârtie de copt.

Timp de 10 minute, se coace în cuptorul preîncălzit, la 180°C. Se bat albuşurile spumă cu 5 linguriţe de zahăr.

După cele 10 minute, se scoate tava din cuptor, se presară bucăţelele de rubarbă şi se acoperă cu spuma de ou.

Apoi, se mai coace întreaga prăjitură timp de 20 minute, la 160°C.

 

Dacă aţi încercat şi iubiţi acest desert scoţian, blatul are consistenţa şi gustul shortbread-ului.

Prima întrebare a tatălui meu a fost: „E după reţeta de la Bod?”.

Marcel a replicat: „Seamănă?”

Iar tata a spus că da. Şi mie mi-a crescut inima. ♥