9-10 găluşte
500g cartofi
sare
1 lingură zahăr
2 ouă mari
5 linguri făină (+cât mai este necesar; la mine au fost suficiente încă 90g
făină)
9-10 prune mari (şi coapte, pentru cele mai bune rezultate!)
+apă şi sare
+3 linguri unt
+6 linguri pesmet
+zahăr sau zahăr brun
+scorţişoară (pentru cei cărora le place; eu o ador!)
În copilărie, puteaţi pune pariu
unde m-aş fi găsit în luna august: în casa bunicilor mei din Bod. Şi care sunt
aromele care-mi aduc cel mai mult aminte de augustul primilor mei ani? Prunele,
în găluştele care în familia mea se gătesc după aceeaşi reţetă de zeci de ani
(recunosc, am adaptat-o, însă doar puţin)... şi cu care bunicile mele mă
răsfăţau.
Cartofii bine spălaţi se pun la
fiert în coajă. Când sunt gata, se curăţă şi se zdrobesc cu presa de strivit
cartofi sau chiar cu furculiţa, într-un vas.
Se adaugă sarea, zahărul, ouăle,
apoi 3 linguri de făină, încă 2 şi se completează până când aluatul rămâne
lipicios, dar nu foarte lipicios.
Pe o planşă de aluat se presară
făină din belşug. Se iau prunele spălate (mie îmi place să nu le scot sâmburii,
aşa le mâncam în copilărie) şi se îmbracă în câte-o bucată de aluat, mingiuţa
obţinută rostogolindu-se apoi bine prin făină.
Se pune o oală cu apă şi sare la
fiert. Când apa începe să clocotească, găluştele se vor pune la fiert şi atunci
când găluştele se vor ridica la suprafaţa apei vor fi fierte. Le puteţi
rostogoli prin pesmetul care a fost între timp rumenit în unt.
Mie îmi plac cel mai mult calde,
iar mamei mele îi plăcea să le servească cu zahăr bun, amestecat cu
scorţişoară. Şi zahărul normal merge bine.
...în cazul în care (puţin
probabil) rămân găluşte (mie îmi place să le fierb pe toate deodată), ţin 1-2
zile în frigider, apoi se pot încălzi în cuptor, înainte de a vă mai delecta o
dată cu ele. Marcel al meu m-a ajutat mult – şi la preparat, şi la înfulecat. J
